Nașterea

De la naștere naturală la cezariană.

Nebunia a început la prima oră a dimineții, la 7:30, în data de 27.09.2019, fix la o zi după ziua de naștere a lui mami. Tati se pregătea să se ducă la muncă, iar mami s-a trezit că avea nevoie la toaletă. Atunci și-a dat seama că pierduse dopul (a avut o scurgere gelatinoasă mai închisă la culoare) și a sunat-o pe doamna doctor Drăgan Ioana, spunându-i că totul e în regulă, să stăm liniștiți și să așteptăm. Aveam 38 de săptămâni și 5 zile.

Tati a plecat la muncă, mami și-a făcut baie, să fie pregătită dacă începe nașterea. Între 10:00 - 10:30 când a terminat cu baia și aranjatul și-a dat seama că au început contracțiile, erau destul de scurte ca durată și cu intensitate scăzută. A vorbit din nou cu doamna doctor Ioana, a pus-o în temă cu ce se mai întâmplase între timp.

În jurul orei 12:00 contracțiile erau la distanță de 30 minute și durau între 10 - 15 secunde, având o intensitate scăzută. A decis împreună cu medicul să plece spre spital - Sanador (noi locuim în Pitești, spitalul era în București și după cum știam drumul de acasă până la spital putea să dureze între 1oră și jumătate și 3 ore). Drumul a durat 2 ore. :)

La ora 15:00 am ajuns la spital, s-a dus mami la camera de gardă și am intrat amândoi la monitorizare. Contracțiile erau mai dese, durata era de 15 - 20 secunde și intensitatea crescuse puțin. Apoi a urmat un control clasic și după ne-am pregătit pentru a doua monitorizare.

Poveste haioasă: mami era la a doua monitorizare, cu aparatele puse pe burtică, eu mă cam mișcam pe acolo și fără să ne dăm seama am mutat cu fundulețul unul din aparate. Automat el nu mai citea cum trebuie contracțiile. Vine după ceva timp doamna doctor de gardă și îi zice că nu sunt contracții de naștere, că nu se văd pe grafic... mami zice: "ok dar eu le simt, sunt mai dese și au mai crescut puțin în intensitate", atunci medicul a pus mâna pe burtică, după 5 minute a decis să ne monitorizeze o oră în continuu, mami s-a internat și s-a dus într-un salon. Contracțiile erau din ce în ce mai dese, de durata mai lungă și intensitate mare. Ora era 17:00 -17:30.

În jurul orei 18:30 a venit la noi doamna doctor Ioana care a monitorizat sarcina, a fost foarte șocată când a văzut graficul și a întrebat-o pe mami dacă e bine, aceasta la rândui ei spunându-i că totul este în regulă. Apoi vine și medicul de gardă și doamna doctor Ioana o întreabă de ce nu i-a zis că sunt contracții de expulzie (naștere). În maxim 30 minute a venit cineva să ne pregătească pentru marea mea apariție. De aici mami nu mai are noțiunea timpului.

Am ajuns în sala de travaliu, mami făcea glume cu doamna doctor în legătură cu intensitatea contracțiilor, spunând că se aștepta la ceva mai rău.

Totul era pe calea normală până când m-am plictisit și am vrut să ies mai repede. Medicul a văzut că începuse să-mi crească tensiunea, pentru că voiam să ies dar încă nu aveam pe unde, chiar dacă mami avea contracții de expulzie, dar dilatarea era de 2 spre 3. În acele momente, atât doamna doctor, cât și asistenta chemau un anestezist. Era prea riscant pentru mine să mai așteptam ca mami să se dilate cât trebuie.

După ce mami a vorbit cu medicul toate motivele pro și contra nașterii naturale, în situația dată, s-a luat decizia să mergem mai departe prin cezariană. Mami și-a dat acordul pentru cezariană și a început nebunia, era o nebunie organizată, doar că... toată lumea alerga peste tot să pregătească sala.

La 20:25 s-a intrat în sală, contracțiile erau una după alta, intensitatea rămăsese cumva la același nivel. În 10 minute mami era anesteziată și cuplată la toate aparatele "din lume".

A început operația, la 20:53 am ieșit și mami mi-a auzit glasul pentru prima dată, apoi m-au verificat, măsurat, analizat să fie totul bine și m-au "împachetat". Apoi m-au dus la mami și am văzut-o și am atins-o, ce sentiment puternic și frumos. După care l-am întâlnit și pe tati, în drum spre "locul de joacă".

Am avut 2,78 kg și 48 cm.

Acum o să vă povestească mami experiența operației de cezariană simțită pe pielea ei.

...Mami a preluat povestea...

După anestezie, eram conștientă, dar nu îmi mai simțeam corpul de la sâni în jos. Se simțea tot, dar nu și durerea. Simțeam ca și cum te gâdilă cineva cu un fulg, atunci când mă tăiau, simțeai cum umblă cineva pe acolo, dar nu era nimic rău, sau nasol. Cea mai ciudată partea a fost cea în care l-au scos pe prichindel, s-a simțit ca și cum cineva scoate ceva din tine ce era vidat acolo. Nu vă gândiți că iese din prima bebelușul cu sacul în care a trăit cele 9 luni, s-a tras de el de vreo 2-3 ori până a fost scos. Nimic nu e dureros, sentimentul e ciudat, pentru că nu știam la ce să mă aștept. După a urmat lipirea și coaserea, nu se simte mare lucru. După 2 ore la terapie intensivă sau până când puteai să dovedești că îți poți mișca oricât de puțin picioarele sau degetele de la picioare, am fost dusă in salon.

...Patty...

La 01:41 m-am reîntâlnit cu mami și de atunci nu ne-am mai despărțit!

Important! Mami a vrut să nască natural. Singura masă din ziua aceea a fost la ora 10:30, aceasta a fost un iaurt light. Apă a băut maxim 4 pahare.

P.S: Tati a privit totul de la geamul uși sălii de operație!(@.@)

Sper că o să vă ajute!

XOXO

Bebe P. și Mami R.